Poezii pentru copii de Otilia Cazimir



Imaginaţi-vă ochii unei fetiţe mici şi iubite care priveşte cerul înstelat într-o noapte de iarnă...

Cu siguranţă,îngerii cei buni se oglindesc alături de tot binele din lume!

Alexandra Gavrilescu sau Luchi avea să devină poetesa care i-a încântat pe copiii multor generaţii  şi  pe

care noi o cunoaştem sub pseudonimul Otilia Cazimir.

Naşii ei literari au fost Sadoveanu şi Ibrăileanu, cei doi alegându-i numele din                                               
punct de vedere sentimental.

 Otilia Cazimir si George Toparceanu  au avut impreuna cea mai discreta poveste de dragoste din

istoria literaturii române.


Iată câteva poezii pentru copii scrise de Otilia Cazimir:



Baba Dochia

Toată noaptea au lătrat
Câinii de la jitărie
De gândeai că-i lupu-n sat,
Ce să fie?
Ce să fie?...

Ia, o babă cu cojoc
A mas noaptea, făra foc,
În desiş uscat de soc!

Acum vine pe-ndelete-
Că i-e drumul fără-grabă-
şi drept singura podoabă
Are-n plete
Un scaiete.

şi de sus, dintr-un ponor,
Poartă fetelor solie,
Că le-aduce mărţişor
Un banuţ de păpădie!


Pentru Tine, Primăvara

Şiruri negre de cocoare,
Ploi călduţe şi uşoare,
Fir de ghiocel plăpând,
Cântec îngânat în gând,
Sărbătoare…

Zumzet viu prin zarzări.
Oare cântă florile la soare?
Că pe crengi de floare pline
Nu ştii: flori sunt, ori albine?
Pentru cine?…

Pentru tine, primăvară,
Care-aduci belşug în ţară,
Care vii,
Peste câmpii,
Cu bănuţi de păpădii
Şi cu cântec de copii!


Mâtisorii

A ieşit răchita-n drum.
Ce-o mai fi şi asta, oare,
Că-i din cap până-n picioare
Numai motocei de scrum?…

Cu mlădiţele plecate,
Stă pe loc şi se socoate:
S-ar întoarce – nu mai poate,
S-ar ascunde –
N-are unde!

I-e ruşine de copii,
Că din mugurii-aurii
I-au ieşit, în loc de flori…
Mâţişori!


A înflorit o păpădie

Nici-o floare:
Numai pete mari, de soare
Sar din frunza cafenie
Putrezită-n umbra rară.

Iese un pui de păpădie
Să mai vadă ce-i pe-afară
Se întinde drept spre cer
Pe codiţa lui de gumă.

Dar când vede că nu-i glumă
Că-i tot brumă
Şi-i tot ger
Îşi adună pămătuf,
În tecuţa-i vătuită,
Pentru o zi mai potrivita,
soarele călduţ, de puf!






























Comentarii