Alamarul si cainele sau - Fabula de Esop

Un alamar avea un mic caine, mult pretuit si statornic tovaras al stapanului sau. Tot timpul zilei, cat mestesugarul batea cu ciocanul in tablele sale de alama, cainele dormea fara nici o grija, Atunci insa cand omul se ducea la masa si incepea sa manance, cainele se trezea si venea pe aproape, dand cu harnicie din coada, si lasand astfel sa inteleaga ca ar fi vrut si el o parte din bucate.

Intr-o zi, stapanul sau s-a prefacut a se infuria si a agitat un bat catre el, zicandu-i: „Ah, lenes netrebnic, ce sa ma mai fac cu tine? In vreme ce eu robotesc la nicovala, tu sforai fara nici o grija pe pres; iar dupa ce incep sa mananc, istovit de munca, te destepti si iti invarti coada ca un titirez. Nu stii tu oare ca din munca izvorasc toate binecuvantarile si numai cei care muncesc sunt indreptatiti sa manance?”


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Cateaua si puii ei – Fabula de Esop

Magarul si catelusul - Fabula de Esop

Cainele si umbra lui - Fabula de Esop
Previous Post
Next Post

0 comments: