Nasterea vrajitorului Merlin - Poveste frantuzeasca

Va vine sa credeti sau nu, legenda vrajitorului Merlin a depasit de mult granitele Marii Britanii, fiind regasita si in povestile din foclorul francez...Desigur, nu seamana deloc cu intriga din filmul serial Merlin de pe AXN.

Merlin vazuse lumina zilei de abia cateva ore si deja provocase mare uimire printre oamenii micului targ breton unde se nascuse.
Desi avea faima de a fi inteleapta si credincioasa, mama lui se maritase cu un duh al intunericului. Nimeni nu fusese chemat la nunta ei, iar atunci cand Merlin (viitorul mare vrajitor) a aparut pe lume, oamenii s-au pornit sa indruge verzi si uscate intrucat nu se stia nimic despre tatal sau.

Mama sa a plans langa patutul lui, zicand: "Dragul meu copil, nici nu te-ai nascut bine si ai si inceput sa imi aduci pe cap necazuri." Nu mica i-a fost mirarea cand bebelusul Merlin i-a sters fata de lacrimi si a prins a vorbi: "Nu mai plange, mamico din pricina neroziei oamenilor. Iti voi face viata asa de frumoasa incat o sa-si inghita cuvintele toti ce te vorbesc acuma de rau." Cu inima mangaiata si uluita de faptul ca un copil atat de mic putea glasui, mama a inceput a striga in gura mare: "Vai ce minune! Copilasul meu poate vorbi!"

Zvonul s-a raspandit cu repeziciune printre vecine, si, in nici intr-un sfert de ceas, se adunasera o multime de cumetre in jurul patului lui Merlin. Copilul dormea insa, nesimtitor, ca si cum nu nu i-ar fi pasat de nimic. Vecinelor le-a sarit tandara dupa ce au vazut ca nu au de a face decat cu un bebelus la fel ca ceilalti si nu au pregetat sa ii acuze mama ca raspandeste neobrazate minciuni. Degeaba a protestat aceasta, zicandu-le ca l-a auzit cuvantand cu urechile ei, caci nimeni nu avea de gand sa ii dea crezare nici in ruptul capului.

Vazand Merlin cat de mult ii necajeau oamenii mamica, n-a mai facut-o pe mortul in papusoi, ci s-a inaltat pe piciorusele sale moi, si, rosu la fata, a strigat cu o voce ascutita: "Lasa-ti-mi mama in pace! Mai bine vedeti-va parul din ochii vostri! Poate mai aveti de treaba pe acasa."

Desi subtirel, glasul sau i-a impresionat pe oameni, care, uimiti nevoie mare, si-au luat curand talpasita de acolo, neuitand sa isi ceara iertare. Vestea despre bebelusul vorbitor s-a dus repede pana departe, asa ca mereu se gaseau curiosi ce nu se stapaneau a-i intreba mama: "Este adevarat ca bebelusul tau vorbeste?" "Desigur," raspundea mamica, "la fel de bine ca si dumneavoastra!" "Hai, te rugam pune-l sa ne spuna cateva cuvinte!"

Merlin nu parea insa dornic sa vorbeasca cu oricine, ci mai ales cu oamenii sarmani si buni, nescotand pe gura nici o iota atunci cand avea de a face cu oameni rai la inima sau fuduli. Cei din urma plecau maniosi, zicand ca vor gasi ac de cojocul mamei, pentru ca isi inchipuiau ca au fost pacaliti. Alti oameni nu voiau sa mai auda de Merlin in vecii vecilor, dupa ce micutul scotea la iveala pacatele sau secretele lor intunecate.
"Ce ai vrea sa-ti zic?", a intrebat-o, de exemplu, Merlin pe o hangita stapanita de o mare lacomie, ce il tot indemna sa ii vorbeasca. "Ai dori, de pilda, sa dezvalui ca te infrupti pe ascuns din frigaruile si pateurile facute de barbatul tau, si ii spui dupa aceea ca au fost mancate de pisica ori de caine?" Pentru ca hangiul s-a pornit imediat sa isi dojeneasca hrapareata nevasta, Merlin i-a zis mustrator: "Hai, las-o balta, si nu o mai face pe prea cinstitul. Crezi ca nu stiu cata apa pui in vinul musteriilor tai pentru a castiga cat mai multi bani?"

Oamenii nu au parut, totusi, a se feri de gura acuzatoare a copilului, ci au continuat sa ii ceara sa le spuna mai multe lucruri despre ei. "Vrei sa iti vorbesc?", l-a intrebat Merlin pe un negutator nu tocmai cinstit. "Poate vrei sa pomenesc despre cat si cum iti furi clientii la cantar!"

Cu toate ca o cautasera cu tot dinandinsul, multi oameni s-au simitit jigniti si au mers la judecator pentru a-l reclama pe precocele vorbitor. Un lucru cat se poate de absurd, avand in vedere ca bebelusul nu se nascuse nici macar de o zi! In cele din urma, judecatorul n-a mai inteles nimic din plangerile ce veneau la el, asa ca s-a horatat sa se duca el insusi la mama copilului. "Este adevarat ca bebelusul tau vorbeste?", a intrebat el cu neincredere. Fastacita de severitatea omului legii, sarmana femeie nu a stiut ce sa raspunda. "Atunci de ce ai spus ca poate sa articuleze cuvintele?", a continuat judecatorul. "Dar de ce sa nu vorbesc daca asa imi place?" a spus, pe neasteptate, Merlin, cuibarit in bratele mamei sale. "Aoleu, cred am vedenii!" a zis cu voce tare judecatorul. "Ce te impopotonezi atata si o faci pe cel mai cinstit om de lume?" a exclamat baiatul. Vrand-nevrand, judecatorul a trebuit sa admita ca acel bebelus avea darul vorbirii. "Ia ai grija cum vorbesti cu mine!", a raspuns el, incercand fara succes sa il infrunte cu privirea pe Merlin. "Stii tu pe cine ai in fata?" "Cum sa nu stiu!", i-a zis copilul, "nu esti altul decat judecatorul orasului, dar judecata ta iti este bunul plac si nu legea. Procesele sunt castigate de cei care iti vara mai multi bani in buzunare. O faci pe inteleptul si te lauzi cu cartile tale, dar nu te inchizi in biblioteca decat pentru a trage cate un pui de somn." Merlin spunea lucrurilor pe nume, iar judecatorul era atat de rusinat incat nu stia ce sa mai zica. In cele din urma, i-a spus mamei: "Copilul tau e prea mic ca sa vorbeasca atat de mult. Sa nu i se faca cumva rau. Mai bine, inchide-i gura, si nu te va mai supara nici un curios."

Satisfacut de aceste vorbe ale judecatorului, Merlin a amutit si a adormit cu inima impacata. Judecatorul si-a luat apoi talpasita, fericit ca nu mai fusese nimeni de fata. Locuitorii targului il asteptau cu nerabdare sa iasa din casa, iar atunci cand l-au zarit au tabarat pe el cu intrebarile: "Ei, cum a fost? A vorbit sau nu? Ce ti-a spus?" Judecatorul nu avea de gand sa le marturiseasca ca Merlin ii vorbise si nici ce anume ii zisese. I-a linisitit pe oameni, spunandu-le ca mama lui era o femeie foarte de treaba, cu inima curata, si a poruncit: "Nimeni nu mai are voie sa o mai supere de acum incolo! S-a inteles?"


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Hansel si Gretel , de fratii Grimm.Poveste (de Halloween) pentru copii

Ce este un hobbit?

BATRANA VRAJITOARE , de fratii Grimm.Poveste de Halloween

Previous Post
Next Post

0 comments: