Tapul si sarpele - Poveste de Petre Ispirescu

Morala povestii Taptul si sarpele de Petre Ispirescu este, cum se zice in folclorul romanesc, "Fa-te frate si cu dracul pana treci puntea." Nevoit sa faca tot ce putea pentru a-si salva viata, tapul ii cere sarpelui sa il lase in pace pana ce inoata pana pe celalt mal al garlei planuind cum sa scape de el dupa ce ajunge acolo. Cu alte cuvinte, morala acestei povestiri ne invata ca, uneori, trebuie sa ne prefacem a-i ajuta pe cei rai pana cand reusim sa ne desprindem cat de cat de apasarea obligatiilor pe care ni le impun.

Un tap, voind sa traiasca intr-o livada, fu silit sa se dea printr-o apa rece ce curgea intre el si acea livada. Si fiindca n-avea incotro, se lasa in garla si incepu sa inoate.

Cand era el pe la jumatatea garlei, se pomeneste pe langa dansul cu un sarpe ce-i zice:
- Mai, tapule, ia-ma si pe mine sa ma treci la uscat.
Tapul, temator, ii raspunse:
- Tu vezi ca abia pot sa-mi duc parul de pe mine, si tu mai ceri sa te iau si pe tine?
- Asa o fi; dara iata ca umblu sa ma inec, si atata prietenie nu pot gasi la tine?
Tapul il lasa sa se urce pe dansul, si-si puse toate puterile ca sa inoate spre a iesi cu bine dincolo.

Sarpele, daca se vazu calare pe tap, incepu a se incolaci impregiurul gatului si a-l strange ca sa-l sugrume.
- Da’ ce faci, prietene? ca uite, nu mai pot rasufla si o sa ne inecam amandoi.
- Vezi ca mie mi-e foame; acum esti in mana mea si as vrea sa mi-o potolesc cu tine.
- Foame, foame; prieten, prieten; dara cu o mortaciune socotesti tu sa te indestulezi?
Asteapta nitel pana iesim la margine, si acolo sa-ti arati prietenia. Acum, mai slabeste-ma din dragoste, ca sa pot inota.

Sarpelui ii placura vorbele ce auzi si, mai slabind pe tap din chingi, acesta isi puse toate puterile, mai inota ce mai inota si ajunse la uscat cu sarpe cu tot.
Pe cand inota, se gandea la prietenia sarpelui si incepu a nascoci la mijloace de a-si mantui viata.

Dupa ce iesira la uscat, tapul prinse a zice:
- Sarpe, tu mi-ai cerut prietenia, eu ti-am dat-o. M-am luptat cu primejdia si am iesit la uscat cu bine. Fa-mi si tu hatarul acum si da-te jos, ca sa ne masuram, cine este mai lung? Apoi ma vei manca in buna-voie.

- Ei, haide, de, sa nu zici ca nu ti-am fost prieten! Si dandu-se jos pe grumajii tapului, astepta sa se masoare cu dansul.
Tapul asta si voia. Cum il vazu jos, se repezi cu coarnele de sfarama capul sarpelui si-l strive calcandu-l cu copitele lui cele tari.
Dupa ce il vazu pus bine, intinzandu-l cat era de lung, zise:
- Vezi asa; mie imi place prietenia, dara sa fie dreapta. Ce erau incolaciturile alea
impregiurul grumazului meu? Piei acum cu prietenia ta cu tot, sa-ti auz de nume si sa te vaz cand mi-oi vedea ceafa!


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Cioara si sarpele – Fabula de Esop

Bivolul si tapul – Fabula de Esop

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pinnochio, poveste de Carlo Collodi - Rezumat

Rezumat Alice in tara minunilor de Lewis Caroll (I)

Buratino si cheita de aur - Poveste de Tolstoi