Vulpea si ariciul - Fabula de Esop

O vulpe ce incerca sa traverse un rau navalnic, a fost prinsa ca intr-o capcana de forta salbatica a apei, fiind aruncata de la o mare inaltime, intr-o cascada. Dupa ce a reusit, cu chiu cu vai, sa ajunga la malul raului, a zacut acolo zgariata si plina de vanatai, cu oasele frante, incapabila sa faca vreo miscare.

Un roi de muste insetate de sange a navalit peste ea, nedandu-i deloc pace. Unui arici, ce tocmai trecea pe acolo, i s-a facut mila de biata vulpe, si a intrebat-o daca nu cumva voia sa o ajute alungand mustele ce o cotropeau.

"Nici sa nu aud de asa ceva," i-a zis vulpea, "te rog, lasa-le in pace!"

"Cum asa?," s-a mirat ariciul, "chiar nu vrei sa scapi de ele?"

"Nici gand," i-a raspuns vulpea, "pentru ca mustele astea sunt deja satule de sange, si ma mai inteapa putin, asa, intr-o doara, iar daca ma scapi de ele, le vor lua locul altele, infometate si nesatule, ce imi vor suge tot sangele ce mi-a mai ramas in trup."

Morala: Un hot aflat la ananghie te jefuieste mai mult decat unul ce a apucat sa isi puna cate ceva deoparte.


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Cainii si vulpea – Fabula de Esop

Vulpea si iepurele – Poveste ruseasca

Iepurele, ariciul si liliacul
Previous Post
Next Post

0 comments: