Povestile lui Hans Christian Andersen

Poet si scriitor danez, numit in Scandinavia H. C. Andersen (2 aprilie 1805 - 4 august 1875), Hans Christian Andersen a creat numeroase piese de teatru, jurnale de calatorii, romane si poezii, fiind cunoscut insa mai ales prin povestile sale, un gen literar care l-a consacrat atat de mult incat a devenit el insusi la fel de legendar precum basmele pe care le-a pus pe hartie. Popularitatea lui Andersen nu s-a afirmat numai in randul copiilor, povestile sale - numite"eventyr", adica "povesti fantastice"- exprimand teme ce au depasit orice varsta sau nationalitate.

Inca din timpul vietii sale, Hans Christian Andersen a fost onorat pentru bucuria facuta copiilor din toata lumea prin cartile sale, ajungand a fi apreciat chiar si de curtile regale. Povestile lui Andersen au fost traduse in peste 125 de limbi si au inspirat multe filme, desene animate, piese de teatru si spectacole de balet, devenind incorporate in constiinta colectiva culturala a occidentului, gratie usurintei cu care sunt intelese de copii, dar si a lectiilor de virtute si temeritate in fata vitregiilor vietii, apreciate de cititorii adulti.

Nascut in Odense, din Danemarca, Hans Christian Andersen a fost singur la parinti, mama sa fiind spalatoreasa pentru familiile bogate din oras, iar tatal sau, cizmar. Inca de mic, a crescut cu credinta ca familia din partea tatalui avea origini nobile. Potrivit unora, Andersen a fost, de fapt, fiul nelegitim al regelui Christian al VII-lea, care, din acest motiv sau din spirit caritabil, a aratat interes pentru el inca din tinerete si i-a platit o parte din studii.
Tatal sau, care terminase scoala elementara, l-a introdus in lumea literaturii, citind impreuna cu el povestile din 1001 de nopti. Dupa moartea mamei sale, a fost trimis la o scoala locala pentru copiii saraci, unde a primit o educatie de baza, si s-a vazut silit sa se intretina singur, lucrand mai intai ca ucenic pentru tesator, si apoi drept calfa a unui croitor. La 14 ani, Andersen s-a mutat la Copenhaga si a incercat sa se angajeze ca actor. Fiind daruit cu o frumoasa voce de soprana, a fost acceptat la Teatrul Regal Danez, dar in curand timbrul sau vocal s-a schimbat. La sugestia unui coleg de la teatru, a luat in serios creatia literara, si s-a focalizat asupra scrierii.

Hans Christian a avut apoi sansa de a-l intalni pe Jonas Collin, care a simtit pe data o mare afectiune pentru el, si l-a trimis pe cheltuiala sa la scoala de gramatica de la Slagelse. Andersen publicase deja prima lui poveste, "Fantoma de la cimitirul Palnatoke". Desi nu a fost un student eminent, a urmat scoala de la Elsinore pana in anul 1827. Mai tarziu, a declarat ca anii de scoala au fost cei mai intunecati si mai amari din viata sa. Se pare ca la una dintre scoli, a fost nevoit sa locuiasca la directorul acesteia, care l-a supus unui nemilos regim de viata pentru "a-i imbunatati caracterul". De asemeni, Andersen a marturisit ca facultatea l-a descurajat sa scrie, provocandu-i o coplesitoare stare de depresie.

In primele sale incercari de a crea povesti, Andersen a rememorat si a rescris basmele auzite in copilarie. El a reusit sa aduca acest gen literar la un nou si mai inalt nivel, punand pe hartie un foarte mare numar de povesti originale si iesite din tipicul vremii. Initial, nu a fost apreciat, partial din cauza faptului ca scrierile sale era foarte greu de tradus, reusindu-se cu greu sa se redea umorul inedit si patosul lor intunecat. Andersen a publicat in anul 1835 prima sa carte de basme. Mai multe povesti, in completarea primului volum, au vazut lumina tiparului in 1836 si 1837. Aceasta prima aparitie editoriala cuprindea Cutia cu iasca, Printesa si mazarea, Degetica, Mica sirena, si Hainele noi ale imparatului. Calitatea acestor povesti nu a fost imediat recunoscuta, fiind vandute foarte prost. In acelasi timp, Hans Christian Andersen s-a bucurat de mult succes cu doua romane, O.T. (1836) si Numai un scripcar (1837), celui din urma facundu-i-se o cronica favorabila de catre tanarul pe atunci Søren Kierkegaard.
Dupa o vizita facuta in 1837 in Suedia, Andersen a fost inspirat de miscarea Scandinavismului, mobilizandu-se in scrierea unui poem dedicat infratirii dintre suedezi, danezi si norvegieni. A revenit la basme in anul 1838, cu o alta culegere, intitulata, "Povesti pentru copii", ce cuprindea Margareta salbatica, Soldatelul de plumb, si Lebedele salbatice.
Anul 1845 a marcat inceputul popularitatii lui Andersen, gratie publicarii a patru diferite traduceri in engleza ale povestilor sale. Hans Christian Andersen a continuat sa scrie si sa publice minunatele sale basme pana in anul 1872. Iata, mai jos, lista cu toate povestile sale (unele deja prezente in blogul meu, altele in curs de traducere), in ordinea cronologica a publicarii lor...

 1835 - Cutia cu iasca
 1835 - Micul Claus si marele Claus
 1835 - Printesa si bobul de mazare
 1835 - Florile micutei Ida
 1835  - Degetica
 1835  - Baiatul cel obraznic
 1835 - Tovarasul de calatorie
 1836  - Aceasta fabula este pentru tine
 1836 - Talismanul
 1836 - Dumnezeu nu poate muri vreodata
 1836 - Mica sirena
 1837 - Hainele noi ale imparatului
 1838 - Galosii norocului
 1838 - Margareta salbatica
 1838 - Viteazul soldatel de plumb
 1838 - Lebedele salbatice
 1838 - Gradina paradisului
 1838 - Cufarul zburator
 1838 - Berzele
 1839 - Spiridusul din trandafir
 1840 - Ce a vazut luna
 1840 - Printul cel rau
 1842 - Porcul din metal
 1842 - Povestea pastorului despre legatura prieteniei
 1842 - Un trandafir de pe mormantul lui Homer
 1842 - Hrisca
 1842 - Ole-Luk-Oie, zeul visului
 1842 - Porcarul
 1844 - Ingerul
 1844 - Privighetoarea
 1844 - Ratusca cea urata
 1844 - Titirezul si mingea
 1845 - Bradul
 1845 - Craiasa zapezii
 1845 - Mama pomisorului de soc
 1845 - Dealul elfilor / spiridusilor
 1845 - Pantofii rosii
 1845 - Saritorul / Cine sare cel mai tare
 1845 - Ciobanita si cosarul
 1845 - Holger Danske
 1845 - Clopotul
 1845 - Bunica
 1846 - Acul de carpit
 1846 - Fetita cu chibrituri
 1847 - Razae soare si prizonierul
 1847 - Prin fereastra azilului
 1847 - Vechiul felinar de pe strada
 1847 - Familiile vecine
 1847 - Micul Tuk
 1847 - Umbra
 1848 - Casa veche
 1848 - Picatura de apa
 1848 - Familia fericita
 1848 - Povestea unei mame
 1848 - Gulerul de camasa
 1849 - Inul
 1850 - Pasarea Phoenix
 1851 - O poveste
 1851 - Porcii
 1851 - Papusarul
 1851 - Cartea tacuta
 1852 - Vechea piatra de mormant
 1852 - Ingamfata ramura de mar
 1852 - Cel mai frumos trandafir din lume
 1852 - Peste o mie de ani
 1852 - Cuibul lebedei
 1852 - Povestea anului
 1852 - Despre ziua judecatii
 1852 - "Nu este nici o indoiala despre asta"
 1852 - O fire voioasa
 1853 - O mare suparare
 1853 - Totul la locul potrivit
 1853 - Goblinul / spiridusul si vanzatorul ambulant
 1853 - Sub salcie
 1853 - Floarea de mazare
 1853 - Nu era buna de nimic
 1854 - Ultima perla
 1854 - Doua fete / domnite
 1855 - "In cele mai adanci parti ale marii"
 1855 - Pusculita
 1855 - O frunza din ceruri/ paradis
 1855 - Jack cel natang / ciudat
 1855 - Ib si mica Christina
 1856 - Drumul spinos al onoarei
 1856 - Fata evreica
 1857 - Ecoul adanc al clopotului
 1857 - Un sirag de perle
 1858 - Gatul sticlei
 1858 - Supa din frigaruia pentru carnati
 1858 - Scufia de noapte a batranului holtei
 1858 - Ceva
 1858 - Ultimul vis al batranului steajr
 1858 - Cartea A-B-C / abecedarului
 1858 - Fiica regelui mlastinii
 1858 - Cursele
 1859 - Piatra filozofala
 1859 - Povestea vantului
 1859 - Fata care a calcat pe paine
 1859 - Ole, paznicul turnului
 1859 - Anne Lisbeth
 1859 - Ganguritul copiilor
 1859 - Copilul in mormant
 1859 - Doi frati
 1860 - Tocul si calimara
 1860 - Cocosul si girueta
 1860 - Frumusetea formei si frumusetea
 1860 - O poveste de dealurile de nisip
 1860 - Ziua de curatenie
 1861 - Fluturele
 1861 - Episcopul de Borglum si razboinicii sai
 1861 - Pasagerii diligentei
 1861 - Gandacul si calatoriile sale
 1861 - De ce batranul are intotdeuna dreptate
 1861 - Omul de zapada
 1861 - Rata portugheza
 1861 - Zeita noului secol
 1861 - Fata de gheata
 1861 - Cugetul
 1861 - Melcul si tufisul de trandafiri
 1861 - Vechiul clopot al bisericii
 1862 - Silingul de argint
 1863 - Ghiocelul
 1864 - Ceainicul
 1865 - Pasarea din cantecul popular
 1865 - “Flacaruia este in oras", spune femeia maura
 1865 - Moara de vant
 1865 - In odaia copiilor
 1865 - Comoara de aur
 1865  - Furtuna cutremura firma
 1866 - "A intarzia nu inseamna a uita"
 1866 - Fiul portarului
 1866 - Matusa noastra
 1866 - Broasca
 1867 - Vænø si Glænø
 1868 - Micutii verzi
 1868 - Goblinul/spiridusul si femeia
 1868 - Peiter, Peter si Peer
 1868 - Cartea cu poze a nasului
 1868 - Cine este cel mai fericit?
 1868 - Driada
 1869 - Zilele saptamanii
 1869 - Cartile curtii
 1869 - Norocul se poate afla intr-o placinta
 1869 - Povesti insorite
 1869 - Cometa
 1869 - Peticele
 1869 - Ce poate inventa cineva
 1869 - Aventurile scaietelui
 1869 - familia de pasari a lui Meg
 1870 - Lumanarile
 1870 - Marele bunic
 1870 - Cel mai incredibil lucru
 1870 - Legende populare daneze
 1870 - Ce a spus intrega familie
 1870 - Norocosul Peter
 1871 - Danseaza, danseaza, papusa mea!
 1871 - Marele sarpe de mare
 1871 - Gradinarul si conacul
 1872 - Ce a spus batranul Johanne
 1872 - Cheia portii
 1872 - Schilodul
 1872 - Matusa Durere de dinti
 1873 - Musca si profesorul
 1926 - Oracaitul
 1926 - Copistul
 1949 - Oamenii spun -
 1949 - Femeia sarmana si micul canar
 1949 - Urbanus

Previous Post
Next Post

0 comments: