Treceți la conținutul principal

Cerbul si vita de vie – Fabula de Esop

Un cerb, urmarit indeaproape de niste vanatori, isi gasise adapost sub frunzele mari ale unei vite de vie. Vanatorii, grabiti sa ii dea de urma, nu au reusit ii gaseasca ascunzisul.

Zicandu-si ca era deja in afara oricarui pericol, cerbul a inceput sa ciuguleasca cu pofta din lujerii vitei de vie. Unul dintre vanatori a auzit fosnetul frunzelor, s-a uitat inapoi si, zarind vanatul mult cautat, a slobozit inspre el o sageata din arcul sau, ranindu-l de moarte.

Inainte de a-si da ultima suflare, cerbul a apucat sa murmure, „Am primit ce am meritat cu prisosinta, caci i-am facut rau vitei de vie ce ma salvase!”

Morala 1: Nu-ti bate joc de cei ce iti sunt de ajutor.

Morala 2: Nu musca mana celui care te obladuieste.


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Sicriul de sticla - Poveste de Fratii Grimm (I)

Norocul omului- Snoava populara

Micul cerb si mama sa – Fabula de Esop

Comentarii