Baiatul care a strigat Lupul!

Baiatul care a strigat "lupul" este una din fabulele faimoase ale lui Esop, din care a derivat, cel putin engleza, expresia "a chema lupul", semnificand " a da o falsa alarma." Morala ei este ca mincinosii nu au nicicand parte de vreo rasplata, ei nefiind crezuti nici atunci cand spun adevarul. Reverberatii ale acestei fabule sunt atribuite de Diogene Laertius lui Aristotel, care fiind intrebat ce au de castigat oamenii care spun minciuni a raspuns ca rasplata lor se iveste "atunci cand spun adevarul si nu li se da crezare." Iata si fabula lui Esop, repovestita de mine, despre Baiatul care a strigat Lupul!

A fost odata un baiat pastor care, plictisit sa stea de mereu veghe asupra oilor din sat ce pasteau pe pasunea de pe deal, si-a spus ca se poate distra pe seama satenilor. El a tras adanc aer in piept si a strigat, "Lupul! Lupul! Lupul ne ataca oile!"

La auzul acestor zbierete, oamenii din sat au alergat cat au putut de repede pe deal pentru a-l ajuta pe baiat sa alunge lupul. Atunci, insa, cand au ajuns pe pasune nu au zarit nici urma de lup, iar baiatul a ras vazandu-le fetele buimacite.

"Nu striga "Lupul!", baiatule, atunci cand nu iti sare in ochi nici o astfel de jivina," i-au atras atentia taranii. Apoi, s-au intors cu totii, suparati, in asezarea lor.

Ceva mai tarziu, baiatul a urlat iarasi din toti rarunchii, "Lupul! Lupul! Lupul se repede asupra oilor!" Spre marea sa rautaciosa placere, el i-a urmarit pe satenii ce se repezeau inca o data spre deal pentru a-l sprijini sa alunge fiara.

Taranii i-au atras atentia iarasi, zicandu-i, "Nu mai urla fara rost decat atunci cand se intampla cu adevarat ceva rau! Nu striga "Lupul" atunci cand nu este nici un lup prin prejma."

Baiatul nu a facut insa decat sa rada iarasi in sinea lui privindu-i pe satenii scosi din sarite ce reveneau la casele lor.

Dupa o vreme, el a bagat de seama ca se apropia de turma de oi un adevarat lup, asa ca a sarit in picioare si a strigat din toate puterile, "Lupul! Lupul!"

Taranii, gandind ca este din nou o pacaleala, nu s-au mai deranjat sa iasa din locuintele lor.

La apusul soarelui, toata lumea se intreba de ce micul pastor nu s-a intors in sat cu oile. Vrand-nevrand, satenii au urcat dealul si l-au gasit pe baiat plangand amarnic. Printre sughituri, el a exclamat, "De data asta a fost un adevarat lup. Oile s-au risipit la vederea jivinei, iar eu v-am chemat iarasisi iarasi. De ce nu ati venit?"

Un batran l-a alinat pe baietel in vreme ce se intorceau spre sat...

"Te vom ajuta sa gasesti oile, cate au ramas, maine dimineata," i-a spus el, in timp ce ii punea un brat protector dupa umar. "Invata-te minte! (Morala) Nimeni nu crede un mincinos, chiar daca spune adevarul!"


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Baiatul transformat in pasare - Legenda lui Hiawatha

Lupul si cucul - Fabula de Alexandru Donici

Cainele si lupul – Fabula de Esop

Comentarii