Dimineata - Poezie de Vasile Alecsandri

Poezia Dimineata De Vasile Alecsandri este un pastel, a carui tema o constitue renasterea naturii si a oamenilor odata cu sosirea fiecarei dimineti de primavara. Insasi natura este umanizata inca de la debutul poeziei ("vesela natura"). Anotimpul primaverii este sugerat atat de florile specifice acestuia ("Deditei si viorele, brebenei si toporasi/ Ce razbat prin frunze- uscate si s-arata dragalasi"), de mieii sprinteni de pe colnice, cat si de arderea de "movili buruienoase". 

Compozitional, aceasta poezie este alcatuita din doua parti a cate doua strofe. Prima parte, dedicata astrului solar, cuprinde o larga personificare a soarelui, iar cea de-a doua consta dintr-o descriere enumerativa a aspectelor caracteristice vremii din zi si din an pe care o surprinde poetul. 

Incipitul ("Zori de ziua se revarsa peste vesela natura") ofera un enunt rezumativ al intregii poezii. Personificarea apare in prima stofa atat referitor la natura ("vesela natura"), cat si la soare care "soarbe", sau "saruta" in cea de-a doua strofa. Strofele trei si patru se caracterizeaza printr-un sporit dinamism, conferit de actiunile descrise, unele din ele denotand pregatirea pentru intrarea in ritmurile obisnuite ale zilei, altele oglindind starea de neastampar a naturii (caii "zburda", tuma "zbiara", mieii "fug"). Cele din urma actiuni reprezinta imaginii motorii, prezente frecvent in opera lirica a lui Vasile Alecsandri. Finalul poeziei reduce cumva neastamparul anterior, trimtand catre o imagine idilica, plina de un farmec molcom, semnificand intrarea lumii rurale in matca-i recunoscuta, traditionala.

Epitetele din intregul pastel nu surprind prin inedit, fiind mai curand comune: "vesela natura", "soare dulce", "orizontul aurit", "campul inverzit", "raze vii", etc. O piatra pretioasa din poezia "Dimineata" pare a fi imaginea soarelui "sorbind roua diminetii". Specific descriptiei, substantivele predomina cu precadere la finalul strofei a doua si in ultimele doua strofe. Accentul pus pe adjectiv, asezat inaintea substantivului intensifica in doua randuri efectul poetic al pastelului: ""vesela natura", "june flori". 

O nota pitoreasca este furnizata de cele cateva arhaisme: "huceagul", "ceairuri", "colnice". 

Daca va intereseaza, pot da o mai mare amploare acestui comentariu literar.


Zori de ziua se revarsa peste vesela natura,
Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura,
In curand si el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua diminetii de pe campul inverzit.

El se-nalta de trei suliti pe cereasca mandra scara
Si cu raze vii saruta june flori de primavara,
Deditei si viorele, brebenei si toporasi
Ce razbat prin frunze- uscate si s-arata dragalasi.

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de munca.
Pasarelele-si dreg glasul prin huceagul de sub lunca.
In gradini, in campi, pe dealuri, prin poiene si prin vii
Ard movili buruienoase, scotand fumuri cenusii.

Caii zburda prin ceairuri; turma zbiara la pasune;
Mieii sprinteni pe colnice fug gramada-n repejune,
Si o blanda copilita, torcand lana din fuior,
Paste bobocei de aur lang-un limpede izvor.


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Cucoarele - Poezie de Vasile Alecsandri

Concertul in lunca - Poezie de Vasile Alecsandri

Legenda Randunicai – Poezie de Vasile Alecsandri
Previous Post
Next Post

3 comentarii: