De ce zoreaua este violeta?- Poveste populara chineza

Zana curcubeului
Ploaia de vara trecuse repede.
Prin aer falfaia braul de matase al unei zane; un curcubeu ce incingea bolta.
Zoreaua se urca pe gard, isi inalta capul, salutand curcubeul, si zambi fericita.
Zana cobori din curcubeu, lunecand prin aer si intreba:
- Cate culori sunt in curcubeu? Poti sa le numeri si sa mi le spui?
- Curcubeul are sapte culori: rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet, raspunse zoreaua.
- Asa este, ai raspuns bine, zise zana, pentru asta iti voi darui sapte nestemate, poarta-le si vei fi stralucitoare ca un curcubeu.
"Lucrurile atat de pretioase trebuie daruite celor mai buni prieteni", se gandi zoreaua.
Uitandu-se in jur, vazu ca pe carare trecea Cocosul Cenusiu. Zoreaua ii dadu prima nestemata rosie- un rubin. Cocosul in lua si de indata, penele lui se facura rosii, creasta si gusa la fel. Si asa Cocosul Cenusiu s-a prefacut intr-un cocos rosu de toata frumusetea.

Pe lac trecea Gasca Alba. Zoreaua ii dadu a doua nestemata, portocalie, si deasupra ciocului gastii aparu o dunga portocalie, iar picioarele ei se facura aurii. Acum Gasca Alba era grozav de frumoasa.

Rata Pestrita veni leganandu-se si primi a treia nestemata, galbena- un topaz. Ciocul si picioarele ei se facura de un galben stralucitor.

A patra nestemata, verde- un smarald, zoreaua i-o darui surorii ei mai mari, Salcia. Insa Salcia se inclina gratios si sopti:
- Iti multumesc, dar frumzele mele sunt si asa foarte frumoase, nu am nevoie de smarald.

Cu a cincea nestemata, o minunata piatra albastra, zoreaua se duse la bunicul ei, Batranul Pin.
Dar bunicul isi scutura crengile si spuse:
- Multumesc, dar frunzele mele sunt intotdeauna alburii, nu am nevoie de nestemata albastra.
Zoreaua aduse cea de a sasea piatra, de culoare indigo, micutului ei fratior, Brotacelul. Brotacelul oracai:
- Oac, oac, multumesc, dar frumoasa mea culoare verde imi este mai potrivita, ea ma ascunde atunci cand prind musculite prin pajistile verzi. Pastreaza-ti nestemata.
"Atunci cine are nevoie de aceste comori?" se intreba zoreaua.
Privi la muntii posomorati si dezgoliti.
Privi in sus la cer. Cerul era mohorat, cetos, incarcat cu praf si de nisip.
Zoreaua arunca nestemata albastra inspre munte. Crestele indepartate, posomorate si dezgolite se acoperira deodata de o usoara ceata albastruie.
Arunca smaraldul in suvoiul de apa tulbure si apa se facu verde.


Nestemata indigo o arunca spre cer si intr-o clipa cerul se facu albastru puternic si stralucitor, albastrul indigoului.
Munti albastri in zari, ape de un verde limpede, cer indigo- ce priveliste incantatoare!
Zoreaua se simti tare fericita.
Gasca Alba si Rata Pestrita pluteau pe rau, Cocosul Rosu se umfla in pene, cantand.
Dar mai ramasese o nestemata- cea violeta, un ametist, oare carui prieten sa-l daruiasca?
Trecu o rapaiala de ploaie si curcubeul se ivi iarasi pe cer.


- Pastreaza ametistul pentru tine. Cocosul Rosu, Gasca Alba si Rata Pestrita strigara si ei:
"Ametistul trebuie sa ramana al zorelei".

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pinnochio, poveste de Carlo Collodi - Rezumat

Rezumat Alice in tara minunilor de Lewis Caroll (I)

Buratino si cheita de aur - Poveste de Tolstoi