Leul si iepurele - Fabula de Esop

Intr-o zi, un leu dat peste un iepure care dormea bustean, nesimtitor la tot ce se petrecea in jurul sau.

Leul era cat pe aci sa isi insface prada, cand, deodata, a trecut tropaind pe langa el o mandrete de cerb, tanar si apetisant. Fara sa mai stea pe ganduri, leul a lasat balta iepurele si a luat-o la goana dupa cerb.

Leu si iepure
Speriat de harmalaia facuta de leu si de cerb, iepurele s-a trezit si s-a facut nevazut cat a putut mai repede.

Dupa o lunga si palpitanta urmarire a cerbului, leul a obosit peste poate, si cu coada intre picioare, s-a intors sa-l manance pe iepure.

Vazand ca iepurele daduse bir cu fugitii, leul a oftat din toti rarunchii si a zis: "Merit ceea ce mi se cuvine, intrucat ca am renuntat la mancarea pe care aproape pusesem laba si mi-am fortat norocul vrand sa mananc si mai mult."

Morala acestei fabule aduce cu proverbul romanesc: "Nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard," dar ne aminteste si de "Lacomul mai mult pierde si lenesul mai mult alearga."


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Leul si vulpea - Fabula de Esop

Vulpea si iepurele - Fabula de Esop

Regele leu - Fabula de Esop
Previous Post
Next Post

0 comments: