2 august 2011

Cei trei frati-poveste de Fratii Grimm

9 comments
Odată ,un bătrân trăia într-o casa tare frumoasă şi mare, împreuna cu cei trei fii ai săi.Crescură băieţii mari si cum pe bătrân îl cam lăsau puterile,se gândi să lase casa moştenire numai unuia dintre ei,celui mai vrednic.Dar cui ? Căci îi iubea la fel pe toţi trei şi ca să vândă casa,lăsând ca fii săi să împartă banii,n-ar fi vrut,căci casa o primise şi el de la părinţii săi.
Read More

23 iulie 2011

Leul , vulpea si magarul - Fabula de Esop

2 comments
Leul , vulpea si magarul se intelesesera sa se faca tovarasi la vanatoare.Dupa ce au prins o mare prada , la intoarcerea din padure , leul i-a cerut magarului sa imparta vanatul in cate o portie potrivita fiecaruia din cei trei parteneri.

Magarul a impartit cu grija prada in trei parti egale si le-a cerut , cu modestie , celorlalti doi sa isi aleaga portia dorita.Manios, leul s-a repezit asupra magarului si l-a mancat intr-o clipita.Apoi, i-a spus vulpii sa imparta ea vanatul intre ei doi.

Vulpea a asezat cea mai mare parte a prazii intr-o gramada uriasa si si-a oprit pentru ea doar o imbucatura.Multumit , leul i-a zis :"Cine te-a invatat , draga mea , minunata arta a impartirii ? Hei , esti perfecta cand faci o astfel de treaba !" Vulpea i-a raspuns : "Am invatat de la magar , din soarta lui nefericita ".

Morala : Fericit este omul care invata din nenorocirile altora.



Articole asemanatoare in blogul "Povesti pentru copii" :


Magarul , vulpea si leul – Fabula de Esop

Leul la vanat - Fabula de Alexandru Donici

Vulpea si calul - Poveste de fratii Grimm
Read More

22 iulie 2011

Pisica transformata intr-o fata - Fabula de Esop

Leave a Comment
Se poate ca o creatura de pe pamant sa isi schimbe felul de a fi ? Ei bine, aceasta chestiune a devenit , odata , subiectul unei certe infocate intre zei.
Jupiter a zis ca se poate , dar Venus nu era de acord cu lucrul asta.Pentru a se convinge , Jupiter a transformat o pisica intr-o fata si a dat-o in casatorie unui tanar barbat.Nunta a avut loc ca de obicei, iar cei doi miri stateau multumiti la masa inchinata cununiei lor , bucurandu-se de bucate si de oaspeti.
"Vezi " , a spus Jupiter , "cat de binecrescut se poarta mireasa .Cine ar spune ca pana ieri nu a fost decat o pisica ? Iata ca felul ei de a fi s-a schimbat !"
"Asteapta un minut ", i-a raspuns Venus, si a facut sa apara un soricel in mijlocul incaperii in care avea loc nunta.Fara a mai sta pe ganduri, mireasa a sarit dupa el , incercand sa il prinda in dinti.
"Sper ca te-ai convins " , a spus Venus :

" Felul de a fi a unei creaturi iese in totdeuna la iveala".

Subiecte asemanatoare in blogul "Povesti pentru copii" :

Un clopotel pentru pisica , fabula de Esop

Pisica slaba si pisica grasa - O poveste din Panciatantra

Soarecele si pisica , fabula de Grigore Alexandrescu
Read More

21 iulie 2011

Manunchiul de nuiele - Fabula de Esop

1 comment
Un om batran , aflat pe moarte , si-a adunat fiii in jurul sau pentru a le da cateva sfaturi inainte de a se desparti de ei.El i-a poruncit servitorul sa aduca un manunchi de nuiele si i-a spus fiului cel mare :
"Incearca sa il rupi !"

Fiul s-a chinuit din rasputeri , dar toate eforturile lui au fost in zadar.Cel de-al doilea fiu a incercat si el sa rupa manunchiul , insa nu a avut nici un succes.

"Dezleagati manunchiul " , a spus tatal , " si luati fiecare din voi cate o nuia."
Dupa ce fii au facut precum li s-a zis , batranul a continuat :
"Acum rupeti-le !" , si fiecare nuia s-a rupt usor , fara mare chin."Ati inteles ce-am vrut sa spun " a spus tatal :

"Unirea daruieste putere."

Alte fabule de Esop in blogul "Povesti pentru copii" :

Zgarcitul si invidiosul , fabula de Esop

Furnica si omida (crisalida) , fabula de Esop

Iepurele si broasca testoasa - Fabula de Esop
Read More

20 iulie 2011

Bufonul si taranul - Fabula de Esop

Leave a Comment
La un balci de la tara si-a facut aparitia un bufon care a facut toata lumea sa rada in hohote prin felul in care imita vocile si ragetele animalelor.El si-a incheiat spectacolul cu un guitat atat de asemanator cu cel al unui porc , incat spectatorii s-au gandit ca are ascuns un godac in spatele scenei.Un taran care statea in primele locuri s-a ridicat insa in picioare si a anuntat cu iritare :
"Credeti voi ca in acest fel guita cu adevarat un porc ? Nu este deloc asa.Asteptati pana maine si am sa va arat eu cum se face."
Oamenii au ras de el dar , a doua zi , taranul si-a facut aparitia pe scena si a inceput sa guite atat de urat incat spectatorii l-au fluierat , l-au huiduit si au aruncat cu pietre in el pentru a-l face sa termine odata.
"Voi, prostilor " , a strigat indignat taranul , "uitati-va pe cine l-ati fluierat " , si a scos din san la iveala un mic purcel pe care il piscase pana atunci de ureche pentru a-l face sa guite.

Morala : "Adeseori oamenii aplauda o imitatie si huiduie un lucru adevarat."


Postari asemanatoare in blogul "Povesti pentru copii" :

Gastele-Fabula de Alexandru Donici

Povestea celor trei purcelusi
Read More

19 iulie 2011

Vizita de Caragiale -Film video

Leave a Comment
Read More

Dl.Goe de Caragiale-Sceneta / Film / Video

Leave a Comment
Read More

Burta si partile corpului - Fabula de Esop

Leave a Comment
Intr-o buna zi , partile corpului s-au gandit ca ele fac toata treaba , iar burta nu face altceva decat sa infrupte din mancare.Asadar , ele au tinut un sfat si , dupa lungi si furtunoase discutii , au hotarat sa inceteze sa mai munceasca pana cand burta nu va pune si ea umarul la treaba.

Mainile nu au mai vrut sa apuce mancarea , iar gura a refuzat sa se mai deschisa pentru a o primi , asa ca dintii nu au mai avut nimic de facut. Dupa o zi , doua , partile corpului au descoperit insa ca nu se simt deloc bine : mainile se miscau mult mai greu , gura era uscata , in vreme ce picioarele nu mai putea sa reziste sub greutatea intregului trup.

In acest fel, partile corpului au aflat ca pana si burta , tacuta dar sarguincioasa , face o treaba necesara pentru corp si si-au dat seama ca ele trebuie sa munceasca impreuna daca vor ca trupul sa ramana mereu intreg si sanatos.


Alte fabule de Esop in blogul "Povesti pentru copii" :

Lupul in blana de oaie - Fabula de Esop

Gasca cu ouale de aur - Fabula de Esop

Un clopotel pentru pisica , fabula de Esop
Read More

Iepurele,ariciul şi liliacul

3 comments
Cândva,la o răscruce de drum s-au întâlnit iepurele,ariciul şi liliacul şi s-au bucurat nespus demult de revedere,pentru că erau prieteni mai vechi.
Şi ce-au pus ei la cale ,ştiţi? Să deschidă o prăvălie ,in pădure.Zis şi făcut.Au adunat marfă multă şi bună:gândăcei,musculiţe,viermişori,alune şi multe alte bunătăţi.Şi cum afacerea era grozavă,într-o săptamână au vândut tot,tot,aşa că nu mai aveau ce vinde.
S-au hotărât atunci să pună tot ştigul la bătaie,au mai împrumutat nişte bani şi de la oameni şi au plecat la târg să cumpere marfă.La înapoiere i-a prins o ploaie zdravănă şi ajungând la o apă n-au mai putut-o trece.
Pe acolo,însă ,tocmai trecea o raţă .Iepurele i-a spus:
-Cât ceri ca să ne treci apa cu tot cu marfa asta pe care o aducem de la târg?
-Doi lei!Că vă văd înstăriţi..!le-a răspuns raţa.
Doi lei ,pe vremea aceea erau bani,nu glumă!
Au încărcat totul pe spinarea raţei şi au pornit.Dar pe la mijlocul bălţii,huştiuluc!raţa a scăpat marfa în apă.Şi era cât pe-aci să se înece şi ei.
Uzi leoarcă şi amărâţi,cei trei negustori au ajuns la mal.Erau acum săraci şi datori cu bani la oameni.
        De atunci iepurele o ia la fugă când vede omul,ca să nu-i ceară banii.
        Liliacul zboară numai noaptea.
        Ariciul se face ghem de ruşine.
Iar raţa,când înoată,bagă capul în apă şi caută marfa pierdută.
Read More

18 iulie 2011

Urechile iepurelui fabula de La Fontaine

Leave a Comment
Rănit cu coarnele de-o fiară oarecare,
Se mâniase leul ne-nchipuit de tare,
Şi pentru a nu mai fi nicicând supus
Atâtor suferinţe stârnite de-un supus,
A hotărât să scoată din locurile sale
Pe toate acele animale
Ce coarne aveau în frunte.
Şi pentru că nimeni nu putea pe dânsul să-l înfrunte
Capre,berbeci şi tauri au plecat în altă parte,
Vezi bine,şi ciuteleşi caprele surate.
Un iepure văzându-şi pe cuvertura ierbii,
Umbra urechilor,se-nspăimântă de moarte.
El se temea ca nu cumva
Un nu ştiu ce inspector drept coarne să le ia.
-Vecine greier,zise,adio!plec de-aici,
Căci chiar de le-aş avea mai mici,
Decât le are struţul,mi-ar fi la fel de teamă.
-Cum coarne?el întreabă.Mă crezi naiv ,se cheamă.
Cum o să spun aşa ceva?
Se vede doar că sunt urechi sadea.
-Se va susţine,totuşi,spuse animalul temător-
Că-s coarne adevărate şi încă de unicorn
Şi,oricât la interogatoriu,
Oricât neadevărul voi încerca să-l spun,
Nu-ncape îndoială
Că spusa mea va trece drept o veritabilă sminteala.
Read More

12 iulie 2011

Liliacul , pasarile si animalele - Fabula de Esop

Leave a Comment

Un mare razboi era pe cale sa inceapa intre regatul pasarilor si cel al animalelor.Atunci cand bataioasele vietuitoare au pornit sa se inroleze in cele doua armate , lilacul a cazut pe ganduri, nestiind carei ostiri sa i se alature.

Pasarile au trecut prin preajma casei sale si i-au strigat din vazduh : "Haide , vino cu noi ! " .Liliacul a ezitat putin , dar le-a raspuns : "Nu pot.Eu sunt un animal ".

Ceva mai tarziu, cateva animale au trecut pe sub locul unde isi avea salasul , au privit in sus catre el si l-au indemnat : "Vino cu noi".Din nou , liliacul a sovait o vreme , si apoi le-a spus :"Nu pot veni.Eu sunt o pasare ".

Din fericire, in ultimul moment , s-a semnat un tratat de pace si razboiul nu a mai avut loc , asa ca liliacul s-a dus la pasari , vrand sa se bucure alaturi de ele de fericitul eveniment.Suparate, pasarile au vrut sa se ia la harta cu el, iar liliacul a scapat ca prin minune , dand din aripi cat a putut de tare.
Cu inima inca tresaltand de teama, s-a indreptat catre regatul animalelor , dar a trebuit sa isi ia si de aici zborul fara nici un preget , pentru a nu fi sfasiat de manioasele fiare .
"Ah " , isi spuse liliacul , "acum imi dau seama " :

"Cel care nu este nici intr-un fel , nici intr-altul , nu are cum sa aiba prieteni."

Alte fabule de Esop pe blogul "povesti pentru copii" :

Un clopotel pentru pisica , fabula de Esop

Jupiter si maimuta , fabula de Esop

Furnica si omida (crisalida) , fabula de Esop
Read More

Nastratin şi uliul

Leave a Comment
Într-o zi,Nastratin s-a infruptat la un han dintr-o porţie de ficat gătit cu totul altfel de cum mâncase vreodată.
Şi cum îi plăcuse peste măsură noul fel de bucate,s-a grăbit să-i ceară hangiului reţetaşi ca să n-o uite,a scris-o iute pe un petec de hârtie.
În drum spre casă,a cumpărat nişte ficat proaspăt,nerăbdător să-şi gătească, a doua zi,gustoasa mâncare.Şi cum mergea el aşa,cu gândurile aiurea,fără să ia aminte la ce se petrece prin preajmă,un uliu,care-l urmărea mai demult,s-a lăsat în jos ca un pietroi,i-a înhăţat pachetul cu ficat din mână şi s-a depărtat în rotocoale tot mai largi.
-Degeaba,degeaba!i-a strigat Nastratin,trezit dintr-o dată din visare.Degeaba,tăicuţule uliu!Că tot n-o să mănânci din noul fel de bucate pe care l-am descoperit eu azi!Reţeta,uite-o ,e la mine!Te-ai inşelat,tăicuţule,te-ai înşelat!şi flutură  spre cer petecul de hârtie pe care l-a scris în han.
Read More

Nastratin Hogea şi turbanul

Leave a Comment
Odată,la târg,lui Nastratin i-a placut grozav de tare un turban.
-Cum îl dai?l-a întrebat pe negustor,luându-şi  aerul unui cumpărător serios.
-Ieftin ca braga,Hogea!Doar zece parale!a fost raspunsul.
-S-a făcut!Împacheteaza-mi-l iute,că-l iau!
Când să iasă din prăvălie,a dat cu ochii de o desagă numai bună pentru el.
-Dar traista asta,cum o vinzi?
-Ei,pentru un musteriu ca domnia -ta,o las tot la zece parale!a încercat sa-i intre în voie negustorul.
-Atunci,în locul turbanului,împachetează-mi desaga!hotărî Nastratin.
Apoi,a luat pachetul şi fără să deschidă punga,a părăsit prăvălia.
-Iartă-mă,Hogea,a strigat după el stânjenit vânzătorul,pesemne că de prea multe griji sau gânduri ai uitat să-mi laşi banii.
-Ce bani?!s-a mirat Nastratin.Nu ţi-am lăsat turbanul în locul traistei?
-Asta aşa-i,numai că nici turbanul nu l-ai plătit.
-Eşti nemaipomenit,bre,omule!îşi ieşi din  fire Nastratin.Ia te uită cu ce aiurit am intrat in cârd! Dar ce,ţi-am luat cumva turbanul,de îmi ceri să ţi-l plătesc?!Şi se depărtă,lăsându-l pe negustor zăpăcit cu totul.
Read More

11 iulie 2011

Chelul si musca - Fabula de Esop

Leave a Comment
Intr-o zi fierbinte de vara , un om chel care statea asezat pe o banca , la umbra , dupa ce se intorsese obosit de la munca.Dintr-o data , si-a facut aparitia o musca ce a inceput sa bazaie zgomotos invartindu-se deasupra cheliei lui stralucitoare , pe care ateriza din cand in cand pentru a-i aplica cate o intepatura zdravana.Omul a incercat sa scape cu o palma de enervantul sau dusman dar , in loc sa nimereasca musca , si-a dat o lovitura usturatoare peste chelie.Musca si-a reinceput atacurile asupra omului dar, de aceasta data , mai intelept , omul nu a mai incercat sa o loveasca ci si-a spus in sinea lui :

" Daca iei in seama dusmanii vrednici de dispret nu realizezi altceva decat sa iti faci rau tie insuti."


Fabule pe aceeasi tema in blogul "Povesti pentru copii" :

Mustele si albina – Fabula de Alexandru Donici

Musca , fabula de Alexandru Donici
Read More

Zâna vulpilor- poveste populară

6 comments
Trei ogari înspăimantători au alergat după ea şi abia când a ajuns la vizuină, vulpea a ştiut ca a scăpat întreagă. S-a lungit pe jos,simţind că îi vine să leşine.

Dupa ceva vreme, parcă a auzit că o striga cineva de afară. Şi vulpea a ieşit.
A dat cu ochii de zâna vulpilor şi a rămas cu botul căscat.
O ştia pe zână, de cand era doar o vulpiţă mică, de la bunicul ei, cel mai bătrîn vulpoi din vizuinile de sub deal.
Zâna vulpilor nu era vulpe ca toate vulpile. Avea coadă şi două picioare de vulpe, dar încolo era o fată cu părul de aur, frumoasă, îmbrăcată de sus pâna jos într-o haina lungă făcută din pene de găină.
- Roşcato, i s-a adresat zâna, astăzi era să ţi se întâmple o mare nenorocire, ştiu asta. Şi mai ştiu că o duci greu, că ai căzut de trei ori în capcană, că ai sub cojoc multe alice trimise de vânători. Vreau să te ajut şi vreau să ajut tot neamul vulpesc. Eu am o putere nemărginită şi pot să-ţi împlinesc orice dorinţă.
Vulpea nu putea să creadă ce i se întâmpla.
- Orice dorinţă?a întrebat ea cu inima la gură.
- Da,orice dorinţă.
- Să nu mai fie câini...
- Nu vor mai fi!
- Şi nici vânători...
- Nu vor mai fi nici vânători..
- Şi nici pureci,nici râie..
- Nu vor mai fi!
- Să nu mai fie iarnă..
- Nu va mai fi!
- Pe pământ să crească doar găini,raţe,gâşte,fazani şi potârnichi...Şi iepuri..Că de alte animale mai mari nu-i nevoie..
- Aşa va fi!
- Să nu mai fie coteţe care să îngrădească libertatea animalelor...
- Nu vor mai fi! Mai ai vreo dorinţă?
- Da. Oamenii să nu-şi mai sape pământul, ci să-l lase pentru vizuini cât mai multe...
- Aşa va fi!Altceva?
- Bursucii să ne sape vizuinile, că au gheare mai ascuţite şi apoi să ne lase în pace...
- Aşa va fi!
- Şi toate acestea se vor împlini? A întrebat vulpea simţind cum leşina de fericire.
- Desigur!
- Ah,cum să-ţi mulţumesc, zână binefăcătoare a neamului vulpesc?
Şi s-a aruncat la picioarele zânei, să i le sărute. 

Dar nu se ştie cum, s-a lovit şi s-a trezit.
Visase cel mai minunat vis al ei. S-a scuturat de câteva ori, a privit în jur să se încredinţeze dacă zâna vulpilor nu era totuşi pe acolo. Dar nu era. Afară viscolea și de foame,burta i se lipise de spinare...
Iar dinspre sat se auzeau lătrăturile câinilor.
- Doamne,ce bine ar fi fost, scheuna jalnic vulpea, să văd o singură zi crescând pe pământ, numai gâşte, raţe, fazani şi iepuri...!!

Read More

Din folclorul copiilor- poezii numărători

Leave a Comment
Ala ,bala...                                           Una,două

Ala ,                                                   Una,două,
Bala,                                                   Patru,nouă,
Portocala,                                           Sare cloşca de pe ouă.
Ieşi,badiţa,                                         A sărit şi a fugit
La portiţa,                                          Tu eşti cel bun
Că te-aşteapta Talion,                          De mijit!
Talion ,fecior de domn,                                        
Cu tichie de frânghie,                             Unichi
Cu pană de ciocârlie.                             Dunichi,
                                                               Tri,
Cu trăsura Radului,                                Patrichi,
Cu caii-mpăratului,                                Azna,
Cu biciul cumnatului,                              Pazna,
Prin mijlocul satului.                               Doina,
Clanţ,                                                    Cioc ,
Zbanţ,                                                    Boc
Dorobanţ,                                             Treci la loc!
Cioc,
Boc,
Treci la loc!
Read More

9 iulie 2011

Franghia lui Nastratin

Leave a Comment
Nastratin avea un vecin tare sacaitor.Daca l-ai fi cautat din nu stiu ce pricini,el ti-ar fi cerut sa-l imprumuti tot timpul cu ceva.Si desi se jura,pe toti sfintii ca-ti va aduce numaidecat obiectul imprumutat,treceau zilele cu duiumul,pana ce ,cu chiu cu vai ,ti-ai fi redobandit bunul.
Intr-o dimineata iar a venit vecinul:
-Da-mi te rog cu imprumut franghia de rufe,Nastratin.Pana la pranz ti-o aduc,zau!Doar cateva ceasuri imi trebuie!
-Ce pacat!Nuu pot!i-a raspuns Nastratin.Nevasta-mea a intins pe ea fara sa ma intrebe ,faina la uscat!
-Ce scorneala nerusinata!se manie vecinul.Unde ai mai vazut sa se intinda faina pe franghie,la uscat?
-Ascuta-ma fratioare,pe mine.Cand nu te indeamna inima sa imprumuti franghia,asa de bine se intinde faina pe ea,cum nici nu visezi!!ii scurta vorba Nastratin.
Read More

Nastratin Hogea si visul implinit

Leave a Comment
Candva,Nastratin avea un bou voinic si frumos.Mandrete ,nu alta!
Cu niste coarne rotate ,mari,cum nu se mai pomenise in satul acela.
Se falea Nastratin cu el,nici vorba,dar cel mai mult ravnea sa se cocoate,
macar o data,intre coarnele lui,sa stea pe fruntea cu ciuful cret si moale
ca pe cel mai imbietor si de pret  tron la care visase vreodata.
Intr-o zi pe cand se afla in grajd,boul a venit si s-a lungit cat era de mare langa el.
-Acum e de mine,si-a spus Hogea si hop!,a sarit iute intre maretele coarne,
fericit ca-si indeplineste dorinta.
Dar pesemne ca boul a avut alte socoteli sau alte ganduri asa ca dintr-o smucitura a capului l-a azvarlit pe Nastratin cat colo,tocmai in mijlocul curtii,unde a ramas nemiscat.

De cum auzi busitura,sotia lui Nastratin a venit fuga ,cu inima in dinti si a inceput sa-l boceasca ca pe mort.
-Nu plange ,nevasta,deschise in sfarsit gura Nastratin.Nu se potriveste deloc cu ce simt eu acum.Am fost pe lumea cealalta si m-am intors.Astfel mi s-a implinit visul cel mai scump:Sa dau o raita pe-acolo,sa vad cum e si sa ma intorc aici ca sa mai traiesc un pic
Read More

Soarele

1 comment
A fost demult un tanar foarte frumos si cuminte. Acesta  a facut o treaba lui Dumnezeu.
                    -Oare ce sa-i dau pentru lucrul care mi l-a facut?a spus Dumnezeu lui
Sfantul Petru.Am sa-l fac soare.


.
Si l-a pus sa lumineze peste toata lumea.
Read More

Creier de magar - Fabula de Esop

Leave a Comment
Intr-o zi , leul si vulpea au pornit impreuna la vanatoare.Nu au avut noroc insa sa le iasa nici o prada in cale , asa ca vulpii i-a venit o alta idee despre cum ar putea sa isi pranzul in acea zi.Ea l-a sfatuit pe leu sa ii trimita magarului un mesaj in care sa ii spuna ca isi doreste sa faca o alianta dintre familia lui regala si cea a urecheatului.

Magarul , incantat de sansa de a putea avea o astfel relatie cu regele animalelor , nu a stat mult pe ganduri si a sosit degraba sa il intalneasca pe leu.La vederea magarului, leul a sarit imediat asupra lui si l-a sfartecat , dupa care i-a spus vulpii : " Avem cu ce ne ospata astazi.Ai grija de magar cat trag un pui de somn si nu care cumva sa iei vreo inghititura din el ca va fi vai de tine ".

Leul a plecat in culcusul sau , iar vulpea s-a pornit sa astepte.Au trecut doua , apoi trei ceasuri , iar leul nu isi mai facea aparitia.Pofticioasa si hamesita de foame , vulpea nu a mai rezistat si s-a infruptat din creierul magarului.

Imediat ce a revenit , leul a observat lipsa creierului si a strigat cu un glas tunator : :
"Ce ai facut cu creierul magarului ?"
"Creier , maiestate ? Nu a avut nici o farama , caci altfel nu cadea atat de usor in capcana dumitale !"

Morala : Istetimea gaseste intotdeuna un raspuns.


Alte fabule despre magar din blogul "Povesti pentru copii" :

Magarul , cocosul si leul

Magarul si calul

Magarul , vulpea si leul
Read More

8 iulie 2011

Vantul si soarele - O fabula de Esop

1 comment

Vantul si soarele se luasera la sfada , fiecare dintre ei laudandu-se ca este mai puternic decat celalalt.Deodata , au vazut un calator venind pe drum , iar soarele a spus : " Cred ca stiu cum putem sa punem capat certei noastre.Care dintre noi reuseste sa ia mantia de pe umerii acestui om va fi declarat cel mai puternic.Incepe tu !"

Soarele s-a ascuns in spatele unui nor , iar vantul a inceput sa sufle cat de tare putea pentru a smulge mantia bietului calator.Insa , cu cat mai tare isi trmitea rafalele, cu atat mai strans omul isi tinea mantia in jurul corpului asa ca , in cele din urma, amarat , vantul s-a dat batut.

Atunci cand i-a venit randul , Soarele si-a trimis peste pamant razele cele mai fierbinti . Transpirat peste poate , omul si-a spus ca este prea cald pentru a merge cu atatea haine pe el , asa ca si-a dat jos mantia.
Read More

7 iulie 2011

Catarul ce-si lauda nobletea-fabula de Grigore Alexandrescu

Leave a Comment
Catarul ,unui parinte
Cu proastele lui cuvinte,
Nobletea îsi lauda,
Zicand fara încetare
Ca e de o virtute mare
Exemple mama-sa ii tot dadea, 

Ca ea a fost si la razboaie,
Si la cutare bataie
Si singura a biruit,
Si ca la a ei privire,
Oricare om cu simtire
De tot ramanea uimit;

De aceea se cuvine
Oamenii sa i se-nchine,
Domnul catar socotea;
Si uitand de a sa stare rea,
Parinteasca inaintare
La lumin-o tot scotea.

Dar cum i s-a sfarsit nobletea?
Cînd i-a venit batrînetea.
La rasnita el a fost supus,
Unde, prost, în scapatare,
De tatal sau, magar mai mare,
El amintire si-a adus.
 
Read More

30 iunie 2011

Găina cu ouălele de aur -fabula de La Fontaine

Leave a Comment
Cel lacom  pierde totul ,
Când totul vrea deodată!!
Aveţi dovada-ndată,
O fabulă ne spune
Despre o găină care, 
Mai mult decât o minu
Făcea în fiecare zi    
Câte un ou de aur                                           
Crezând că-n corpul ei
Se ascunde un tezaur,                                            
Stăpânul a taiat-o,
Dar se convinse-ndată                                          
Că semăna  întocmai
Cu oricare surată                                              
Şi că pierduse astfel o sursă minunată.
                                            
O lecţie: pe lacomi deloc nu îi învaţă
Se văd destui în viaţă                                                
Ce-ajung chiar peste noapte cu totul scăpătaţi                                             
Căci ei se zbat s-ajungă prea repede bogaţi.                                             

Read More

Leul deghizat- fabula de George Topârceanu

2 comments
Leul s-a-mbrăcat odată
Într-o piele de măgar,
Să colinde ţara toată
Din hotar până-n hotar,
Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregători)
Cu noroadele-i blajine de supuşi rumegători.

Deci, trecând el într-o seară la o margine de crâng
Ca un biet măgar nătâng,
Nişte lupi, cum îl văzură, se reped la el pe loc
Şi-ntr-o clipă îl înşfacă, grămădindu-l la mijloc.

- Staţi, mişeilor! Ajunge, - că vă rup în dinţi acuşi!
(Striga leul, apărându-şi pielea cea adevărată.)
Astfel vă purtaţi voi oare cu iubiţii mei supuşi?...

Lupii, cunoscându-i glasul, îndărăt s-au tras pe dată,
Şi de frică se făcură mici, ca nişte căţeluşi.
- O, măria-ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat, -
Semănai aşa de tare
C-un măgar adevarat!...
Read More

Dreptatea leului -fabula de La Fontaine

1 comment
Odată,capra,junca şi oaia,cora lor,
S-au învoit cu leul,vecinul lor senior,
         La pagubă şi la câştig să fie
         De-a pururea cu toţii în fraţie.
Un cerb în cursa caprei curând se prinde,iată,
Şi ea le dă de ştire părtaşilor îndată.
Cu toţi de faţă,leul pe gheare socoti
-La pradă suntem patru,ţinu a le vorbi
Şi în bucăţi egale tot cerbu-l împărţi.
Pe cea dintâi oprind-o,de vreme ce e rege,
       -Îmi aparţine,zise,se-nţelege.
       Ştiţi doar că eu sunt cap încoronat
       Şi n-aveţi,cred,nimic de reproşat.
A doua parte,iarăşi,de drept mi se cuvine,
E dreptul celui tare,precum o ştiţi prea bine.
Fiind şi cel mai aprig,şi-a treia îmi revine.
De-a patra dacă una din voi se atinge acum,
                       O şi sugrum...
Read More

29 iunie 2011

Vulpea cu coada tăiată -fabula de La Fontaine

Leave a Comment

O vulpe mai în vârstă,cu viclenii deprinsă,
Adulmecând,cu limba scoasă,
Şi puii de găină şi iepurii de casă,
Odată,într-o cursă se pomeni că-i prinsă.
Norocul intervine şi-o scapă din strâmtoare,
Dar i-a rămas acolo,drept gaj,stufoasa coadă.
Ştiindu-se salvată,văzurăţi în ce stare,
A socotit că-ntruna ruşinea o s-o roadă,
De-o să rămână astfel ea singură de-acum.
Şi cum era abilă,pândi o zi în care,
Vulpeasca obşte-ntreagă ţinea o adunare.
Porni atunci să spună:-Eu nu-nţeleg nicicum
La ce serveşte coada;povară de prisos
       Cu care măturam pe jos
Prin locuri mocirloase,târâtă pe poteci.
       Mai bine s-o tăiem,şi,deci,
       De mi s-o da crezare,
       Să rezolvăm problema,ca atare.
O voce-n public se-auzi:-Părerea-i bună-n acest caz.
Dar veţi găsi răspunsul doar ascultând de-un sfat-
Să vă rotiţi niţel acum...Se declanşă atunci un haz
Atâta de zeflemitor,că bearca nu l-a suportat..
.
 A perora ca vulpile să-şi taie coada,-e fără rost,
Căci moda cozilor la vulpi rămâne modă cum a fost.
Read More

Greierele şi furnica- fabula de La Fontaine

Leave a Comment
Greierul cântase-odată
              Vara toată
Şi când crivaţu-a venit,
Cu nimic el s-a trezit :
Fără muscă,fără râmă,
Din nici unele-fărâmă.
La furnică merse iute
Şi-o rugă să-împrumute
Un grăunte pân' la vară
Să subziste,să nu moară.
-Ţi-l restitui,nu te teme,
 Cu dobândă si la vreme-
 El îi zise.-Pe cuvânt,
 Că mă ţin de legământ.
Dar furnica-e ştiută
Lipsa-i mica,nu-mprumută.
-Astă-vară,cam ce treabă
 Ai avut?-ea îl întreabă.
-De nu ţi-e cu bănat,
 Zi si noapte am cântat...
-Ai cântat?Îmi pare bine.
  Acum joacă,de-ţi convine!...
Read More

28 iunie 2011

Vulpea si Calul- poveste de Fratii Grimm

Leave a Comment
Demult, un taran avea un cal batran si credincios .
Era atat de batran calul,  incat nu mai suporta sa duca nicio povara.
Intr-o zi, stapanul ii spune:
- Nu-ti mai dau de mancare pentru ca nu te mai pot folosi! Totusi nu-ti vreau raul. Dar daca vei fi indraznet asa incat imi vei aduce un leu, vei putea ramane la mine. Acum, pleaca din grajdul meu!
Gonit de taran, calul era foarte trist si a pornit spre o padure sa-si caute adapost impotriva vremii.
O vulpe l-a vazut cand a intrat in padure si l-a intrebat ce cauta pe acolo singur.
-Of, sunt tare amarat! Stapanul meu a uitat cat de credincios i-am fost! Si pentru ca nu mai pot cara, nu mai vrea sa-mi dea de mancare si m-a gonit din casa lui!
- Asa, fara nici  o speranta? a mai intrebat vulpea.
- Speranta....!Ceva ar mai fi ! Sa indraznesc sa-i aduc acasa un leu..!Dar el stie ca nu o pot face...
Vulpea a spus atunci:
-Uite ce e: as vrea sa te ajut. Asa ca, intinde-te aici si nu te misca,asa, ca si cand ai fi mort!
Calul a ascultat sfatul vulpii, iar vulpea a mers la barlogul leului, nu departe si i-a spus:
-Afara zace un cal mort. Vei avea un pranz bun! Du-te acolo!
Leul a mers cu vulpea si cum au ajuns aceasta i-a spus:
-Stii, m-am gandit ca aici nu este locul potrivit sa mananci calul. Eu voi lega coada calului de tine, iar tu il vei putea tarai ca sa-l sfasii in liniste...
Leului i-a placut sfatul vulpii, a stat drept pana cand vulpea i-a legat coada de cea a calului.
Vulpea sireata nevoie mare, o data cu coada calului a legat si picioarele leului si le-a strans asa de tare, incat acesta nu se mai puteau desface in nici un fel.
Dupa ce a terminat lucrul,  a batut calul pe coama si i-a spus:
- Trage, calule, trage bine!
Atunci, calul s-a saltat deodata si l-a tras pe leu dupa el.
Leul a inceput sa urle inspaimantator.
Toate pasarile din padure zburataceau speriate.
Dar calului nu-i pasa, alerga si taraia leul spre gospodaria stapanului sau.
Cand stapanul sau  a vazut-o si pe asta, si-a schimbat purtarea si i-a spus calului:
-Poti ramane cu mine pana la sfarsitul zilelor tale. Iti va fi bine de acum inainte,prietene credincios!
Si asa a si fost.


Jorinde si Joringel poveste de Fratii Grimm
Read More

BOURELUL SI URSUL-poveste de Fratii Grimm

Leave a Comment
Ursul si lupul se plimbau prin padure intr-o zi de vara.Ursul,auzind un cantec de pasare,l-a intreabat pe tovarasul sau:
-Ce pasare sa fie asta,care are un glas atat de frumos?
-E regele pasarilor,raspunse lupul.Se cuvine sa-i dam binete.
Era bourelul.
-Daca-i asa,relua ursul,mi-ar placea sa-i vad palatul.Vrei sa mi-l arati?
-Nu-i atat de usor cum crezi,raspunse lupul. Mai intai sa asteptam reintoarcerea reginei.
Cam in acelasi timp,aceasta se ivi,urmata foarte indeaproape de rege.Amandoi duceau in cioc viermisori pentru puii lor.Ursul se gandea sa-i urmareasca, dar lupul l-a retinut,spunand:
-Asteapta ,pana vor pleca din nou ..
Si tinand minte locul unde era cuibul au plecat in treaba lor.
Dar ursul era nerabdator sa cunoasca palatul regelui.Si de aceea  au facut cale intoarsa,tocmai cand regele si regina plecasera.Ursul si-a aruncat privirea peste cuib si a zarit la un loc cinci,sase puisori.
-Acesta sa fie oare palatul regelui?? striga el. Josnica locuinta,n-am ce zice.Prin urmare nici voi nu puteti fi odrasle regesti,ci niste biete vietuitoare de rand.
Cuvintele aruncate de urs  au provocat mare mahnire puisorilor.
-Nuu ,nuu ,au strigat puii,parintii nostrii sunt de neam.Ursule,vei fi pedepsit pentru cuvintele tale nechibzuite!!
Si ursul,dar si lupul s-au speriat tare in fata  acestor amenintari si au plecat in goana mare spre vizuinile lor.
In acest timp,boureii cei tineri tipau intr-una si de cum si-au vazut parintii care duceau hrana in cioc  au si spus:
-Nu ne mai atingem de nicio musculita si nu ne mai miscam din cuib ,chiar daca ar insemna sa murim de foame,daca nu vom fi razbunati pentru jignirea pe care ne-a adus-o ursul.
-Fiti pe pace,le raspunse bourelul cel batran,lucrurile  se vor descurca repede de tot.
Porni in zbor impreuna cu regina spre vizuina ursului si-i spuse astfel:
-Flecar batran,pentru ce mi-ai mahnit copilasii?Te vei cai,pentru ca voi duce cu tine o lupta pe viata si pe moarte.
Ingrozit,ursul si-a chemat in ajutor tot neamul dobitoacelor cu patru picioare.Boul,magarul,cerbul,caprioara,vaca ,si asa mai departe.
La randul lui,bourelul a chemat  toate zburatoarele pamantului nu numai pasarile mari si mici,dar si gazele inaripate:muste,carabusi,albine si viespii.
In ziua luptei ,bourelul a trimis iscoade ca sa afle cine era capetenia ostirii dobitoacelor.Viespea,fiind cea mai sprintena dintre toate,a pornit in goana spre mijlocul padurii unde se afla tabara dusmana.S-a ascuns sub o frunza si asculta:
-Cumatra vulpe,tu esti cea mai sireata dintre dobitoace.Fii capetenia noastra si condu-ne in lupta a rugat-o ursul pe vulpea cea sireata.
-Cu multa bucurie, a raspuns vulpea.Dar care va fi semnalul de lupta?
Nimeni nu stia,insa.
-Eu am coada lunga si stufoasa ca un stindard inflacarat.Cat timp o voi tine in sus,lucrurilr vor merge bine si inseamna sa mergem inainte,a adaugat vulpea.Cand insa o voi lasa in jos..fiecare sa-si caute scaparea,mai spuse sireata.
Viespea ,care auzise totul,s-a intors la bourel si i-a povestit totul.
Dimineata devreme,dobitoacele au pornit  gramada spre campul de lupta de simteai ca se cutremura pamantul.Bourelul a venit si el pe sus ,urmat de intreaga-i ostire ce nu-si mai gasea astamparul si facea parca sa vibreze cerul.Batalia a inceput.Bourelul a trimis viespea sa se ascunda sub coada vulpii si s-o intepe  fara sa mai stea pe ganduri.La cea dintai impunsatura vulpea a tresarit,si-a risicat un picior in sus si indaratnica ,si-a lasat coada intr-o parte.La cea de-a doua ,a lasat-o in jos,dar la cea de-a treia n-a mai putut sa se stapaneasca,si-a bagat coada intre picioare si a inceput sa urle..Vazand acestea,animaleleau crezut batalia pierduta si au luat-o la fuga sa se salveze.
Astfel,zburatoarele au castigat batalia.
Regele si regina s-au indreptat catre cuib ,strigand:
-Copii,bucurati-va,beti si mancati,am castigat lupta.
-Nu,au raspuns tinerii bourei.Nu ne vom atinge de nimic pana cand ursul va veni la cuib si-si va cere iertare,recunoscand ca ne tragem  din neam de regi.
Bourelul cel batran zbura,atunci spre vizuina ursului si-i spuse:
-Batrane palavragiu,vino iute la cuibul puisorilor mei si recunoaste ca ai gresit cand ai spus ce ai spus!Altfel va fi vai si amar de tine!!
Ursul,ingrozit,a pornit spre cuib mai mult tarandu-se ,dar si-a cerut iertare.
De abia atunci mititeii bourei s-au simtit satisfacuti.Au mancat si au baut si s-au veselit pana la miezul noptii.


Bourelul=pitulice(pasarica mica care ciripeste armonios)
Read More

Popular Posts