Corbul care a vrut sa imite vulturul- fabula de La Fontaine



"Ma  folosesc de animale, spre-a-i instrui pe oameni'', spunea La Fontaine si bine facea, caci fabulele sale moralizatoare  au permis oamenilor din lumea intreaga sa-si ascuta spiritul si mintea.
Asadar, citeste si aceasta fabula,  in traducerea  fericita din franceza, a lui Nicolae Mihaescu.


Corbul care a vrut sa imite vulturul

Un corb,cam pirpiriu, dar mancacios,
Vazu intr-o zi
Cum vulturul o oaie in gheare o insfaca
Zburand cu ea victorios-
Si-ndata se gandi
Ca pasarea lui Zeus si el la fel sa faca.

Si dintre oi ocheste
pe cea mai dolofana:
Anume destinata jertfei, pastrata zeilor ca hrana.
- Eu nu  stiu- zise corbul indraznet,
Cine ti-a dat nutret,
Dar corpul tau imi pare
crescut cu grija mare.
Mi-ai fi, ca hrana - o delectare.

La cele auzite, behaitorul animal
se tulbura indata.
El valora mai mult decat orice bucata
De cas, de branza sau de cascaval.
Spre a nu mai aminti de lana,
Cea care avea un pret extrem
Si intrecea-n desime pana
Si barba unui Polifem.
Dar incalcita lana de gheare-l prinde tare
ca bietul corb nu e in stare
Sa le desprinda si sa zboare.
Ciobanul vine
Si-l prinde si-l baga-n colivie,
Cop[iilor de joaca sa le fie.


Sa te cunosti e bine; invatul e usor:
Sa treaca drept hot mare, maruntul hot nu poate.
Exemplul e inselator:
Nu poate fi mancaul un mare senior;
Pe unde trece viespea, o musca nu strabate.


Corbul si vulpea-fabula de La Fontaine
Greierele si furnica -fabula de La Fontaine

Diana Popescu

Phasellus facilisis convallis metus, ut imperdiet augue auctor nec. Duis at velit id augue lobortis porta. Sed varius, enim accumsan aliquam tincidunt, tortor urna vulputate quam, eget finibus urna est in augue.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu