Fat-Frumos – Poezie de Dimitrie Bolintineanu

Poezie inclusa de Dimitrie Bolintineanu in ciclul „Basme”, Fat-Frumos este o balada in care se simte cu pregnanta influenta germana. Acest Fat Frumos este cu totul altfel decat ne-am obisnuit, parand a fi invaluit intr-o atmosfera singulara, in care fantasticul si supranaturalul fac loc unor urme de macabru. „Omul negru in manta” poate fi insusi Mefistofel, in vreme ce Fat-Frumos ne aduce aminte de Faust.

Într-o zi cu dulce soare,
Drăgălaşul Făt-Frumos,
Prin troiene de ninsoare,
Trece mândru şi voios.
Pentru dalbe păsărele
Poartă arc săgetător,
Pentru fete tinerele
Poartă-n faţă flori ce-omor.
El zăreste-o porumbiţă
Cu cap mic şi poleit;
Şi, sub aripa-i liliţă,
Cu săgeţi o a rănit.
Pe troiene de ninsoare
Sângele s-a-mprăştiat
Şi la razele de soare
În flori dulci a înviat.

— ,,De-aş avea o fetişoară
Cu cosiţe gălbiori,
Rumenă şi albioară
Ca cel sânge scurs în flori,
Şi s-o fac să mă iubească
Măcar numai într-o zi;
Apoi moartea să sosească,
Că ferice aş muri!"
— ,,De te-i ţine de cuvinte,
Eu pe fată ţi-o voi da!"
Zice-ieşind ca din morminte
Un om negru în manta.

— ,,Dă-mi copila ce-mi lipseşte,
Într-o zi, apoi să mor!"
— ,,Ai cu mine ş-o găseşte,
Şi te-mbată de amor!"

Omul negru îl conduce
Sub o stâncă-ntr-un palat,
Către-o fată albă, dulce,
Precum el a fost visat
Rumenă şi albuliţă
Şi cu perii bălăiori,
Cu grumazi de porumbiţă
Şi cu flori pe sâniori.

— ,,Vin', cerească-nchipuire!
Strigă albul vânător,
Să mă-mbeţi cu-a ta iubire,
Apoi fericit să mor!"
Copiliţa ruşinoasă
Pleacă ochii suspinând
Şi pe fruntea ei frumoasă
Trece mâna-i cugetând.

    *

La palat e nuntă mare
Preoţi, oaspeţi sunt chemaţi,
Junii miri de desfătare
Şi de-amor sunt îmbătaţi.
Dar, minune negândită!
Omul negru a sosit.
— ,,Iată pofta-ţi împlinită!
Zise mirelui iubit.
Ştii tu vorba de-altădată?
Iată fata; eşti iubit.
Eu sunt moartea ne-mpăcată,
După vorbă, am sosit!"

— ,,Moarte!-nceată de-a mă cere!
Alţii-n lume te-au chemat;
Mergi de curm-a lor durere,
Al lor plâns neîmpăcat!
Eu sunt june, sunt ferice;
Nu voi încă ca să mor!
Bucuria încă-aice
Înfloreşte cu amor!"
L-ale candelelor flăcări
Totu-n negru se îmbrăca;
Florile se schimbă-n lacrimi;
Cântecele înceta.


Articole din acelasi domeniu in blogul „Povesti pentru copii”:

Printul fericit - Poveste de Oscar Wilde (II)

Povestea lui Harap-Alb - Basm de Ion Creanga

Diana Popescu

Phasellus facilisis convallis metus, ut imperdiet augue auctor nec. Duis at velit id augue lobortis porta. Sed varius, enim accumsan aliquam tincidunt, tortor urna vulputate quam, eget finibus urna est in augue.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu