In a sa poezie, Oaspetii primaverii, Vasile Alecsandri recurge, ca de obicei, la o enumerare descriptiva a semnelor reinnoitorului anotimp, insotita de o retorica a efuziunii. Pe langa metafore ("Al primaverii dulce iubit prevestitor", "primavara cu sanu-i de verdeata") si epitete ("cocostarcul tainic"), se remarca, cu precadere, imaginea plastica din primele doua strofe, extrem de sugestiva si incarcata de un autentic lirism.

In fund, pe cer albastru, in zarea departata,
La rasarit, sub soare, un negru punct s-arata!
E cocostarcul tainic in lume calator,
Al primaverii dulce iubit prevestitor.
El vine, se inalta, in cercuri line zboara
Si, repede ca gandul, la cuibu-i se coboara;
Iar copilasii veseli, cu pieptul dezgolit,
Alearga, sar in cale si-i zic: Bine-ai sosit!
In aer ciocarlia, pe casa randunele,
Pe crengile padurii un roi de pasarele
Cu-o lunga ciripire la soare se-ncalzesc
Si pe deasupra baltii nagatii se-nvartesc.
Ah! iata primavara cu sanu-i de verdeata!
In lume-i veselie, amor, sperare, viata,
Si cerul si pamantul preschimba sarutari
Prin raze aurite si vesele cantari!


Articole din acelasi domeniu in blogul "Povesti pentru copii":

Primavara, de Panait Cerna

Vestitorii primaverii - Poezie de George Cosbuc

Primavara - Poezie de Vasile Alecsandri